Scopul unei femei

Elvira Lupăştean

 
 Există un scop pentru viaţa mea? Dacă da, atunci îmi pun mai multe întrebări:
Am înţeles eu acest lucru?
Împlinesc eu scopul Lui pentru mine?
Trăiesc la înălţimea acestei hotărâri a Creatorului?
 Desigur, El nu m-a întrebat atunci când m-a creat. În înţelepciunea Lui, a ales pur şi simplu să mă nasc, ca şi tine de altfel, pe această „mică sferă de noroi”, pentru o perioadă de timp, pentru un scop, pentru scopul Lui. În Psalmul 139:16, găsesc că se spune despre mine şi despre tine: „Ochii Tăi mi-au văzut trupul chiar înainte de a fi luat acesta formă, şi scrise erau în Cartea Ta toate zilele hărăzite mie, mai înainte de a se fi înfiripat vreuna din ele.” (Biblia deschisă).
Dumnezeu nu ne aduce pe lume fără un scop. Timpul menţionat în acest Psalm nu se referă numai la zile, ci şi la planul Lui pentru vieţile noastre ca un întreg. Deci, acea „simplă linie” - între anul naşterii şi cel al morţii - este scopul, este urma faptului că am trecut pe acest Pământ. Atunci dacă viaţa mea este aşa importantă (potrivit Psalmului 139), la fel este şi chemarea mea de a trăi în aşa fel încât Dumnezeu să fie glorificat prin ea.
Cum? De la bun început, şi eu, femeia, am fost darul lui Dumnezeu către lume, pentru că existenţa mea de femeie aici este dovada faptului că am şi ai de jucat un rol vital. Ai curaj şi răspunde invitaţiei Creatorului de a lucra pentru El! Trebuie doar să răspunzi!
Poate împlineşti scopul Lui luând exemplul Lidiei, a cărei casă a fost punctul central al evanghelizării din Tiatira şi Filipi. Lidia a ascultat.
Poate exemplul mamei lui Moise este reprezentativ pentru tine. Ea nu ştia, dar a riscat şi l-a salvat pe omul lui Dumnezeu care i-a eliberat pe evrei din Egipt, astfel a împlinit scopul pentru care a fost creată.
Exemplul Esterei este la fel de relevant. „Estera căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau.“ (Estera 2:5b) De ce? Pentru că era frumoasă? Poate, dar şi pentru că planul lui Dumnezeu trebuia să se împlinească prin ea. Mardoheu, unchiul ei, a crezut că era planul lui Dumnezeu de a o folosi pe Estera pentru a scăpa pe iudei şi că acesta era motivul real pentru care ea ajunsese împărăteasă. Extraordinar! Ea poate că nu ştia că împlineşte planul Lui. Vedeţi, totuşi, că scopurile supreme includ de obicei responsabilitatea omului (Biblia pentru o viaţă deplină, notă la cartea Estera).
„Bineînţeles, mântuirea întregii lumi s-a aflat în mâinile unei femei curajoase, a unei adolescente. Ce s-ar fi întâmplat dacă ea ar fi spus „nu”? Viaţa ei s-a schimbat pornind de la o invitaţie, şi ea răspunde: „Maria a zis: «Iată roaba Domnului, facă-mi-se după cuvintele Tale!»“ (Luca 1:38) A acceptat pentru ca istoria să înceapă, să Se nască Mesia. Dacă oricare dintre noi am fi spus nu?“ (Stasi E., Eu, femeia)
Am citit despre Fanny Crosby (1820-1915) – o compozitoare creştină nevăzătoare. „Fanny nu a simţit nicio amărăciune, ci a crezut că pierderea vederii a fost îngăduită de Domnul pentru a-Şi împlini planul în viaţa ei“ (Gene Fedele, Eroi ai credinţei, 2004). Aceasta vine de la El. Ea a căutat să aducă pe alţi oameni la Mântuitorul ei nu doar prin imnurile sale, ci şi prin viaţa sa personală.
Amy Carmichael (1861-1951), misionară şi scriitoare creştină, cu toate că purta cu ea multe „ţepuşe în carne” (invalidă în ultima parte a vieţii), şi-a dedicat întreaga viaţă răspândirii dragostei lui Hristos celor care trăiau în cele mai adânci întunecimi. Cei cu inima frântă găsesc în proza şi poezia ei bucurie şi mângâiere.
„Nu mă lăsa să fiu un glod,
fă-mă să ard,
Flacără divină!“ (Amy Carmichael)
Joni Eareckson Tada (n.1950), o campioană a credinţei creştine cunoscută în întreaga lume, a înfruntat suferinţa şi provocările cauzate de paralizie, slujind milioane de oameni în ultimii treizeci şi cinci de ani.
O prietenă care L-a găsit recent pe Hristos mi-a spus: „Regretul meu e că până acum am trăit degeaba.”
Sunt doar câteva exemple de notorietate, există o mulţime, dar oare nu toate suntem create pentru a-I aduce glorie Lui prin viaţa noastră? Cum Îşi împlineşte Hristos scopul Lui prin viaţa ta? Nu eşti aplaudată, nu ştie nimeni ce faci, nu eşti amintită în „Eroii credinţei”, nu ai scris nicio carte, nu compui cântece, dar El ştie care este scopul tău, care este rolul tău unic. Ai exact caracteristicile care fac posibil împlinirea scopului Lui în tine. Nimic din ce trăieşti în prezent nu este fără sens. Poate frumuseţea ta, poate curajul, poate boala, poate încercările, poate oamenii din jur sunt instrumente prin care El îţi arată că ai exact profilul care face posibil împlinirea scopului Lui în tine.
Este viaţa mea şi viaţa ta un traseu, „o linie” prin care El Îşi împlineşte scopul?
Întoarce-te la începutul articolului; adu-ţi aminte că nu ne naştem haotic, fără sens, fără direcţie. De răspunsul tău pot atârna destine!
Fă-L pe Dumnezeu punctul de referinţă al vieţii tale, arde pentru El, trăieşte pentru El, astfel ca atunci când îţi vei auzi numele aşezat lângă al celorlalţi sfinţi, să ştii că în generaţia ta tu L-ai slujit pe El.