Am trait anii comunismului cand nu am avut acces la informaţie, eram izolaţi. Mi-aduc aminte ca pe atunci am auzit vorbindu-se prima data despre Bonnke: „…evanghelist plin de putere… Predica Evanghelia cu pasiune… Domnul face minuni la cruciadele susţinute de el.” Nu m-am gandit atunci ca il voi cunoaste vreodata pe acest om, cu atat mai puţin sa cred ca-l voi vedea in Romania, in Timisoara.

    Anii au trecut! La inceputul anului, am fost invitat la o sueta de taina: „Vine Bonnke! Alege Timisoara pentru ca este un oras cu toate tipurile de biserici (penticostale, baptiste, carismatice, autonome).” M-am implicat in coordonarea si organizarea acestui eveniment deosebit. Poate unic! Probabil nu voi mai avea ocazia sa particip la un altul de asemenea anvergura in Timisoara. Au fost necesare luni de pregatire! Nu este usor ca zece, douasprezece persoane sa ajunga la un consens, dar am lasat diferenţele si ne-am concentrat pe ce era important: „Hristos trebuie proclamat pe unul dintre cele mai mari stadioane din ţara, si oamenii trebuie sa asculte o Evanghelie predicata cu foc.”

    A venit ziua de joi, 7 septembrie 2006, cand o echipa de intampinare i-a facut o primire romaneasca lui Reinhard Bonnke pe aeroportul din Timisoara, cu pita si sare! Impreuna cu alţi pastori si copii imbracaţi in costume naţionale, i-am urat bun venit cu emoţie si bucurie. M-a incurajat caldura lui. Nu parea a fi neamţ, era sociabil si prietenos.

    Vineri, 8 septembrie, a fost prima zi a acestui mare eveniment. Vremea a fost superba, iar „Conferinţa de foc” a inceput. Oamenii continuau sa vina. Asteptam cele 3.000 care si-au confirmat participarea, si s-au adunat aproximativ 4.000. Incepem sa cantam cu entuziasm! Pentru unii, cu prea mult entuziasm. Aceasta mi-a fost rugaciunea. „Doamne, vrem sa fim entuziasti pentru Tine. Tu menţii aplauzele si strigatele noastre de bucurie!” Suntem epuizaţi, dar revenim dupa-amiaza cu asteptari si dorinţa de a asculta Cuvantul lui Dumnezeu.

    Au venit oameni din multe locuri din ţara. Mai bine de 10.000. Omul predica si o face cu foc. Mesajul din Ioan 8 ne captiveaza, chiar daca suntem ameninţaţi de o furtuna de vara. Nimeni nu se misca, toţi sunt absorbiţi de Evanghelie. Am realizat atunci capacitatea lui Reinhard Bonnke de a-si face bine lucrarea indiferent de factorii perturbatori. Omul lui Dumnezeu stie ce vrea, isi cunoaste chemarea si are ungere.

    Sambata dimineaţa, Bonnke sta in soarele inca fierbinte al lunii septembrie, si timp de mai bine de o ora s-a rugat pentru 4.000 de oameni, punandu-si mainile peste fiecare. Cata putere, cata dedicare! Si deja a pasit in al 67-lea an al vieţii sale. Seara sunt peste 15.000. Atmosfera e grozava! Subiectul e plin de putere: „Sangele Mielului!”

    Asteptam ultima zi! Ce pacat ca e ultima! Duminica dimineaţa, in mai toate bisericile orasului, e sarbatoare. Metanoia e „asaltata” de clujeni, bistriţeni, bucuresteni, buzoieni… si Domnul continua sa vorbeasca si sa vindece.

    Seara, pe stadionul Dan Paltinisanu, s-au adunat peste 20.000 de persoane. Un nor divin ne umbreste ca stralucirea razelor soarelui sa nu ne jeneze. Subiectul este fantastic: „Cat loc ai in inima ta pentru Hristos?” Se incheie cu bucurie! Am fost martor al unor zile de neuitat. Am vazut si simţit puterea lui Dumnezeu. Luni dimineaţa, la ora 5:30, chiar daca sunt istovit, merita sa rezist sa-l binecuvantez in aeroport pe cel care a fost, pentru 72 de ore, omul lui Dumnezeu pentru Romania! Nu cred ca vom fi in stare sa evaluam beneficiile spirituale pe care le-a avut venirea lui Reinhard Bonnke in Romania. Evident, lucrurile sunt diferite, atmosfera spirituala este schimbata, spiritul dintre credinciosi este inflacarat, relaţiile dintre biserici sunt mai apropiate, pasiunea este mai mare… Cu siguranţa, nu este vorba despre o stare de fapt trecatoare, ci doar de un inceput pe care Dumnezeu ne va ajuta sa-l amplificam!